Searchuri “inteligente”

Aici sunt cateva dintre searchurile pe care oamenii le-au scris pentru a da de blogu meu, ciudat nu?

zombiesandfairytales – eu mis ^_^

te iubesc – si eu da cine esti ?

supermassive – da frate super marfa trupa

trupa supermassive- am inteles iti plac baietii…

elucubrare – plm

fantomele joaca sah- da e melodie de la ocs…

supermassive taclale – frate incepi sa o fortezi

“toamna in vama veche” – e mishto toamna acolo si totusi de ce m-ai gasit tastand asta?

cover night taclale 2009 – pacat ca s-au terminat

doar el – doar eu, doar tu….plm

elucrubatie – o fi!

stari emotionale – esti emo?

iubirea – e mishto iubirea si totusi nu inteleg care-i faza…

supermassive karaoke- da mah am inteles JESUS

p.s te iubesc – mah ti-am mai zis o data ca si eu da cine esti ?

nu mai fi- gata nu mai sunt!

jeff dunhams very special christmas dvd – misto rau de tot tipu

fericire maxima – ma bucur ca esti fericit/a

supermassive taz – da! taz e tare

te iubesc mult de tot – AOLEU AM INTELES….

iubire wordpress.com – nu inteleg faza asta!

still shouting out loud blog – tot eu

vice trupa – alta trupa misto!

supermassive karaoke taclale poze – m-ai aiurit de tot ma jur….ori supermassive..ori karaoke…ori taclale…ori poze HOTARASTA-TE

karaoke taclale – for god`s sake

rondou cu flori – n-am asa ceva frate …nu-mi plac florile )

joc logistic – m-ai pierdut pe drum deja

concerte – n-am idee

who i am- daca tu nu stii eu de unde sa stiu?

www.oldandcrazy.com – ce-o asta?

dansez pentru tine – danseaza in continuare….

joaca sah – nu joc frate e prea greu…

vreau sa-mi mut firma dintr-un judet in – si eu cu ce pot sa te ajut?

still shouting out loud – din nou eu

just round corner – cine-i dupa colt? x_X

ce inseamna iernatic? – adik e iarna frate…

se stinge faru – se stinge se aprinde…

farul se stinge – uita-te mai sus

shitty day – si eu ce sa-ti fac? asta e.

karaoke nights – o fortezi de-a binelea

elucrubare – din nou simt ca o fortezi

nas rosu la frig si cald – il descrii pe rudolph?

propria gandire – e bine ca gandesti!

m-am hotarat sa devin – ce te-ai hotarat ?

pierduta pentru mine – daca esti pierduta pentru tine atunci nu stiu cine o sa te mai gaseasca!

stare de beatitudine- e bine ca te simti fericit/a

nu stiu ce sa mai fac nu am febra – pai nu e bine ca n-ai febra?

Esti primul lucru ce-mi doresc sa-l vad dis de dimineata…

Ascult de vreo 2 zile intr-una melodia “Jumatatea mea” de la Taxi.

Uitasem cum e sa fi iubit  si uitasem cum e sa vrei sa vezi persoana aia tot timpu.

Te vad in tot si in toate. Nu pot sa merg pe strada fara sa mi te imaginez , fara sa simt ca esti alaturi de mine tot timpul.

Iubesc sa te iubesc. Esti singura persoana care-mi insufla acest lucru. Esti singuru care m-a facut sa ma vad toata viata asa. Sa ma vad toata viata stand in bratele tale si trezindu-ma de fiecare data alaturi de tine.

Te vreau asa cum esti tu. Te iubesc pentru ceea ce esti. Ce zici, crezi ca o sa mi se indeplineasca dorinta?

Doar el…

Daca acu ceva timp am scris despre inceputul relatiei mele cu Mike acum voi reveni cu o scurta continuare.

24,25,26 octombrie. A aparut in peisajul monoton constantean din nou raza mea de lumina adica al meu Mike. Dupa 2 ore de meditatii in care capul mi-a stat in cu totul si cu totul alta parte, m-am dus acasa cu mult iubitul 48. Stand in statie si asteptand autobuzu trece fix trenul de Bucuresti. Bucuroasa ca a ajuns in sfarsit in Constanta m-am grabit spre casa pentru a ma schimba. Dupa vreo ora si putin ma suna sa cobor in fata blocului. Zburand pur si simplu pe scari (adica am sarit gen 4 scari de-odata) ies pe usa blocului la fel de emotionata ca si prima data cand a revenit in oras. Ascuns dupa un stalp scoate capul zambind si uitandu-se cu ochii lui mari si albastrii la mine. Tot nu imi venea sa cred ca el era in fata mea. Au urmat 3 zile de vis alaturi de el. Am ras , ne-am simtit bine , am mers prin fel si fel de localuri si daca prima data cand a venit ne-am gasit un loc de intalnire de aceasta data am gasit si un loc de despartire “locul despartismelor” cum ii place sa-l numeasca. I suck at saying good-byes si totusi a iesit mai bine decat ultima data cand l-am condus la gara. Ultima zi ne-am petrecut-o in Doors la aceasi masa la care stam intotdeauna. Fiind cu mistocareala in sange si uitandu-ne si la tv-u am inceput sa facem caterinca de toate clipurile difuzate la ora respectiva pe MTV care culmea sunt aceleasi de fiecare data. Au fost alte 3 zile petrecute cu el. 3 zile in care am uitat de lumea ce ma inconjoara si de problemele idioate cu care ma confrunt.

7,8,9 noiembrie. Deoarece ne cheama Mihai si Mihaela, el s-a gandit sa ne petrecem ziua de nume impreuna si s-a decis sa vina din nou in gaoaza universului adica Constanta. La fel ca si ultima data iesita de la meditatii si asteptand 48-ul a trecut trenul de Bucuresti. Din nou aceleasi emotii si aceleasi sentimente de plutire ca si ultima oara. Nu stiu de ce dar de fiecare data cand il vad simt ca-l vad pentru prima data. Am avut parte de o zi de nume superba. Am stat, am vorbit, ne-am “batut”, maltratat si terorizat reciproc. Glumesc la faza cu maltratatul si cu terorizatu. Am baut bere si am depanat amintiri si am ras de tot ceea ce faceam acu 3 ani. Este atat de frumos totul cand iubitul iti este si cel mai bun prieten. Pot sa-i zic absolut orice ca stiu ca ma v-a intelege si nu ma v-a judeca gresit. Este un baiat de milioane. Il iubesc pentru tot ceea ce face pentru mine. Daca cei 300 de km strabatuti pentru a ma vedea nu constituie o dovada de iubire atunci nu stiu ce altceva ar putea fi. Si de data asta ca si in celelalte dati ultima zi ne-am petrecut-o in Doors, culmea facand misto de aceleasi videoclipuri de pe MTV. Am fost ne-am plimbat, am facut poze, am ras de meclele noastre si ne-am indreptat spre gara. Pentru ca era tarziu si pentru ca oricum urasc garile am luat-o fiecare pe drumul nostru aproape de parcul de  la gara. Mergand el spre gara ma uitam la el si tot nu imi venea sa cred ca am gasit tot ceea ce cautam. Uitandu-ma dupa el simteam cum genunchii mi se inmoaie. Am inceput sa ma descurc oricum mai bine cu despartirile. CRED

El este tot. Nu mai am nevoie de altceva sau altcineva. Este frigul, caldura, lumina, intunericul, briza marina,  zambetul, rasul frenetic de copil mic si mai cu seama iubirea ce am cautat-o pana acum.

Te iubesc si nimeni si nimic nu v-a schimba asta. Esti al meu si asta-i tot ce conteaza. I wanna grow old with you and look back at these times and laugh about how everything started but never ended. I love you.

I`m back …

Nu am mai scris de mult pe blogul meu fiind rpea ocupata cu blogul pe care il am cu al meu prieten.

Urmatoare postare o sa fie despre el.

Doar tu….

Cum reusesti sa ma faci sa ma simt puternica si vulnerabila in acelasi timp? Cum reusesti sa ma faci sa am incredere in mine? Cum reusesti sa ma faci sa ma indragostesc de tine in fiecare zi mai mult? Esti al meu . Nimic si nimeni nu o sa schimbe asta. Esti raiul si iadul in acelasi timp. Esti tot ce mi-a fost interzis sa am pana acum. Esti tot ce mi-a fost interzis sa simt. Esti tu, esti al meu si te iubesc.

I love you…always.

Te iubesc. Si azi , si maine, si ieri te-am iubit. Si te voi iubii si peste 2 saptamani, luni poate chiar ani cine stie.

Esti briza de care am nevoie pe timp de vara si caldura de care am nevoie pe timp de toamna si iarna. Esti singurul care ma face sa cred ca totul este posibil, ca tot ce iti doresti poate fi adevarat.Esti cel care ma face sa ma simt copil si care ma face sa-mi doresc sa stau in bratele tale tot timpul pentru ca sunt singurul loc in care ma simt in siguranta. Esti acel fum dens de tigara care ma fascineaza si ma face sa-mi doresc sa-l vad din ce in ce mai des. Esti visul frumos pe care vreau sa-l am pana mor. Esti umbra care ma insoteste peste tot. Esti tu. Te iubesc!

They sure can fake it…

Am fost azi la liceu. Nimic neobisnuit pana aici. Dupa aceea am fost cu 2 colegi la o cafea de aici incepe partea interesanta.

Stand asa la cafea si uitandu-ma lung pe geam am observat un batran in carje cu tot felu de icoane atarnate de gat cersind de la fiecare trecator putina mila. Nu mare mi-a fost mirarea sa vad ca omul nostru nu are defapt nimic la picioare si poate merge chiar foarte bine si fara ajutorul celor 2 carje. Nu este primul cersetor care se da olog doar asa de dragul banilor.

Eu sunt in general o persoana miloasa, dar si cand vad astfel de specimene  mi se face sila de tot si refuz sa mai simt vreun sentiment de compasiune fata de acestia.

Mai stiti ca v-am vorbit de pustanu acela din autobuz? El chiar avea nevoie de ajutor. Un copil nu poate niciodata sa minta. Privirea il da de gol. Toti pustanii care ii vedem la colt cersind sau in intersectii nu fac asta pentru ca vor.Sunt pur si simplu trimiti de niste parinti iresponsabili pentru a le face rost acestora de mai multi bani pentru tigari si bautura.

Aveti grija cui dati bani si din ce motive. Uitati-va de doua ori la cersetor ca s-ar putea sa aveti parte de o surpriza neplacuta.

Postare….

Incerc sa-mi storc creierii. Nu iese absolut nici o idee. In afara de el nu mai vad absolut nimic pe lumea asta. E ceva de genu un mare gol restul lumii, iar el, el e totul. Mi-a acaparat gandurile, visele, modul de a vedea viata. Absolut totul.

Si iata-ma inca odata scriind despre el. Mi-am promis ca o sa o las mai moale dar se pare ca inima si nenea creieras nu stiu altceva decat Mike. Bun! Nu zic ca nu-mi convine. As fi idioata sa zic asta. M-as contrazice pe mine insami si ar fi cam nasoala treaba.Pana si tastatura a invatat asta. A invatat faptul ca el e o persoana importanta din viata mea si ca el a fost, este si va fi un univers intreg pentru mine. E lait-motivul existentei mele in momentul asta. Fara el nu este nimic. Cu el e totul. Deviza mea a inceput sa fie ” Este al meu. Deci exist”. Frumos nu?

 

Un univers. Un gand. Un pas. Un cuvant sau poate mai multe. Un nor pe cerul senin. O raza de soare. Un vis ce nu imi da pace. O simpla urma pe asfaltul proaspat turnat. Asta esti tu. Asta sunt eu. Astia suntem si vom ramane mereu.

Elucubratie de sambata…

Merg pe strada. Aceleasi infatisari suparate si monotone. Aceasi rutina ucigatoare. Nimic nu se schimba. Aceasi pasi grabiti catre nimic. Aceleasi zambete false aruncate fugitiv catre persoane necunoscute tie. Aceleasi frunze ruginii ce fosnesc sub talpa ta.

Nimic nu s-a schimbat de cand traiesc aici. Nimic. Nici macar pietrisul din fata blocului. E mai batran decat mine. A vazut, auzit si simtit atatea lucruri. Eu pasesc pe el cu frica. Mi-e frica sa nu ma judece gresit.

Am iesit grabita din bloc. S-a trantit usa de la intrare. Am uitat. O data cu sunetul usii am uitat  parca spre ce ma indrept. Am pasit grabita si cu respiratia de doua ori mai rapida decat de obicei. M-am uitat in jur. Praful de pe masini a ramas acelasi, dar parca si el s-a saturat sa stea asternut peste vopseaua “ciupita”. O data iesind din curte am intrat in lumea monotona si trista a Constantei. Aveam castile in urechi. Singurul sunet pe care il auzeam era cel al muzicii si din cand in cand sunetul nervos de frana al masinilor ce se perindau pe langa mine. Aveam o greutate pe umeri. Era ghiozdanul meu. A vazut multe saracul. A vazut strazile prafuite ale Constantei. A simtit ploaia rece de tomana, primavara si cea calda a verii. A stat aruncat pe o bucatica de plaja in Vama Veche. A ascultat sunetul frenetic al liceenilor si pe cel de chitara, toba si bass. M-a insotit peste tot. E cu mine si acum cand incep o noua rutina de weekend.

E pustiu totul. La ora 8 jumatate dimineata singurele  prezente pe strada sunt masinile si autobuzele.  Am ajuns la meditatie. Am stat si m-am gandit cat o sa sufar anul asta. Se merita. Am un singur vis. Sa ajung la Bucuresti la Jurnalism( fara taxa). O sa se implineasca. Am un inger pazitor care ma ajuta de fiecare data cand sunt in impas. Nu doar el ma ajuta. Acum a mai aparut cineva in viata mea. El. Imi ridica moralul. Am si uitat cum este sa fi trist si plin de bazdaci.

Ajung acasa. Imi deschid laptopul si ma uit peste pozele cu el si cu noi. Ma trec fiorii. Totul imi revine in fata ochilor ca un fel de mini  filmulet. Am inceput sa zambesc fara sa vreau si fara sa stiu de ce. Ii dau un mesaj sa stiu ca e bine. Cum am reusit sa te am? Cum ai reusit sa ma scoti din tristetea de pana acum? Esti ca un medicament pentru durerile mele constante. Dureri psihice nu neaparat fizice. Mi-ai  redat speranta in mine, ambitia..

Iubesc. Acum stiu sigur ce. Pana acum ma intrebam ce as putea sa iubesc. Acum am gasit raspunsul. Pe tine.

 

Take my hand….we`ll make it I swear!

El. Eu. Noi Doi!

Pentru ca pot si pentru ca pe celalalt blog am scris despre EL si aici nu prea, urmatoarea postare i-o dedic lui.

Bun! Sa o luam cu inceputul.

4 septembrie. Vine in Constanta. O ora de asteptat in gara printre cocalari unul si unul (adica unul mai prost ca celalalt daca e posibila chestia asta) apare si el. Pantaloni verzi trei-sferturi in carouri, o camasa neagra si o cravata verde (in a carei posesie ma aflu momentan). Mi-a atras atentia din prima doar ca eu mult prea enervata de cele 60 de minute petrecute printre mizeriile omenirii l-am luat la ture  si l-am speriat putin. L-am dus si l-am plimbat. Asa am ajuns sa avem si un loc al nostru : statuia lui Anghel Saligny de pe faleza.Ne-am intalnit cu forumistii Green Day si am stat la un bidon de vorba. Asa a inceput totul.Am ras, am glumit si la inceputul serii everything started off. Nu o sa va dau detalii you filthy animals.

 

5 septembrie. Stufstock. M-am dus in Vama Veche special pentru el. Ajunsa de pe la vreo 5 pe acolo, dupa vreo 3 ore si un bidon de Stejaru mai tarziu apare si el la Z.O.B. Am  cantat , am sarit , am dat din cap si ne-am distrat de minune. Am stat si la E.M.I.L. A venit ploaia si ne-am adapostit sub niste umbrele din zona. Normal ca m-a prins si raceala pentru ca a fost al dracului de frig. Am avut insa grija ca el sa nu pateasca  asta asa ca am fost singura care a stat porma 2 saptamani  cu germenii in sange. Dimineata ne-am luat la revedere, fara a constientiza insa ca ne va fi dor de momentele astea.

Am inceput sa ne dam mesaje si am realizat faptul ca am inceput o relatie frumoasa.

 

4 saptamani au fost  bazate pe mesaje (500 si ceva mai exact) si ore intregi de vorbit pe mess. Am ajuns sa ne cunoastem inca o data. Nu mai eram pustanii  de acum 3 ani care visau cai verzi pe pereti si carora le placea sa se joace de-a cuplu. Suntem cu totul si cu totul diferiti. Suntem mai maturi. El a ramas acelasi bad ass punk iar eu am ramas aceasi punk ass girl cu vise mari.Ne potrivim. Ma simt bine cand sunt cu el. Tremur la fiecare imbratisare de-a lui , la fiecare sarut. M-a facut sa vad dintr-un unghi diferit faza cu iubirea. Noi doi. Ce frumos suna. Niciodata nu a sunat mai frumos ca acum.

 

2,3 si 4 octombrie. Vine iar in Constanta. De data asta nu am mai fost nevoita sa astept o ora in gara. Ne-am intalnit la locul nostru. Pe drum imi treceau fel si fel de scenarii prin minte si incepusem sa ma simt cam nasol de la emotii. Tremuram pur si simplu. Statea acolo si astepta. Am stat si m-am uitat putin la el. Parea mult prea ireal totul si totusi era acolo pentru mine. L-am luat in brate si nu mai vroiam sa ma dezlipesc de el. Am stat si am vorbit, ne-am plimbat . A fost frumos. A tinut 3 zile fericirea asta continua pana cand a trebuit sa ne luam iar la revedere. Au fost 3 zile in care am ras incontinuu si in care a fost langa mine. Au fost 3 zile care au decis probabil toata relatia si care aau invins toata teama de nou. Nu sunt buna la zis “Pa!” intr-o gara. Nu intra tocmai in “fisa postului” primita la nastere, dar in fine vin si astea la un moment dat.

 

A trecut o luna de zile de cand suntem impreuna. O luna si o saptamana. M-am indragostit iremediabil de el. Este el si e al meu. Si il iubesc pentru asta. Nu va convine. FUCK OFF! De aia nu mai pot eu sau de aia nu mai zboara ciorile deasupra Romaniei.

 

P.S I love you